Arbitrii arădeni au cuvântul. Deac: „Îmi place corectitudinea, jumătățile de măsură nu sunt pentru mine”

donca deac

În ziua în care a împlinit 32 de ani, Alin Deac a acceptat să facă o scurtă radiografie a celor 11 ani petrecuți în arbitrajul județean. „Centralul” are la activ destule derby-uri în Liga a IV-a, mai ales în partea a doua a deceniului trecut, culegând destule aprecieri din partea oamenilor de fotbal arădeni. Și astăzi Deac este printre prezențele constante la meciurile eșalonului patru, însă „fluierașul” regretă că nu mai poate coborî în iarbă și la meciurile copiilor și juniorilor din pricina meseriei pe care o practică, respectiv director de vânzări.

–          Alin, care e pe scurt povestea intrării tale în arbitraj?

–          Ca fotbalist la Telecom și apoi Ineu am realizat că mai sus de Liga a IV-a e greu să joc și atunci am optat pentru cariera de arbitru. Trebuie să recunosc că am fost provocat de un prieten, fost coleg arbitru, Călin Covaci, care îmi spunea mereu că nu e tocmai ușor să împarți dreptatea pe un teren de fotbal. M-a ambiționat, m-am apucat de cursuri la 20 de ani, iar la 21 de ani am condus primul meci. Călin avea dreptate, nu a fost deloc simplu, am avut destule momente de ezitare la partidele de debut.

–          Încetul cu încetul ți-ai câștigat siguranța și respectul printre arbitrii arădeni…

–          Nu pot decât să mă bucur că am câștigat încrederea tuturor. Nea’ Mircea Toderici, fostul șef al arbitrilor arădeni, mi-a dat destule meciuri tari, dar nici astăzi nu mă pot plânge. Și, până la urmă, e normal ca unele delegări să se facă și în funcție de potențialul, de șansele de progres ale arbitrilor mai tineri.

–          A fost o vreme când și tu erai candidat cert la un loc în loturile federale…

–          Am fost la concursul de promovare în 2004 și 2005, însă am rămas cu un gust amar. Știind că am alergat cot la cot cu unii colegi, nu mă așteptam ca notele să difere, dar realitatea a fost alta. În acea vreme, era foarte greu să promovezi, astăzi arbitri tineri poate nici nu-și dau seama cât de norocoși sunt că sunt judecați corect.

–          Și ai rămas să conduci meciuri în județ, unde ai avut parte și de un episod neplăcut.

–          Din păcate, a fost acel Zăbrani – UTA II de pe 24 noiembrie 2012, când evenimentele au degenerat. Am primit și câteva lovituri, dar au fost mai ales îmbrânceli, acel meci l-am tratat ca pe botezul meu de 10 ani în arbitraj. S-au dat peste 20 de etape de suspendare pentru jucătorii echipei gazdă, deci nu a fost un moment deloc simplu.

–          Dar o partidă de care îți aduci aminte cu plăcere…

–          Au fost multe și cred că vor mai fi, fiindcă aș vrea să arbitrez cât mă țin picioarele. Spre exemplu, astăzi, este o plăcere să conduci fiecare meci din Liga IV-a, fiindcă echipele sunt bune, nivelul s-a echilibrat în sus. Îmi mai amintesc și de un amical UTA – UMT din anul în care timișorenii au retrogradat din Liga 1 cu Romică Buia și alți fotbaliști buni în componență.

–          Te-ai gândit vreodată să lași din când când în când fluierul și să pui mână pe steagul de tușă?

–          Nu agreez această postură, îmi place să fiu mereu în centrul evenimentelor. De asemenea, una dintre calitățile mele e disponibilitatea la efort, iar ca arbitru de centru am posibilitatea să mă deplasez în toate zonele unde se joacă mingea. Mai ales de un timp, de când am început din nou să mă pregătesc din nou foarte bine din punct de vedere fizic, alerg foarte mult în timpul unui meci, ceea ce, cred eu, e un punct forte pentru orice arbitru.

–          O altă calitate de-a ta, dar defecte?

–          Aici aș spune un singur cuvânt: corectitudinea. Paradoxal, uneori aceasta poate fi o calitate, alteori, un defect. Am sesizat că uneori se cer, dar jumătățile de măsură nu sunt pentru mine.  Judec cu aceiași ochi și o echipă și cealaltă și o fază din minutul 1, dar și una din minutele de prelungire.

–          Ai colegi cu care simți că faci o echipă bună la meciurile din județ?

–          Sunt mulți asistenți cu care mă înțeleg foarte bine, dar în ultimul timp am realizat că îmi place să-i am alături pe Drăghici și Junger. Sunt doi arbitri tineri, de mare perspectivă, care, din punctul meu de vedere, au toate șansele să reușească în arbitraj.

–          Consideri un cadou de ziua ta meciul de mâine dintre Foresta Sânpetru German și Gloria? Se anunță goluri multe…

–          (Zâmbește) Nu m-am gândit la asta. Ca arbitru nu mă interesează scorul, ca om și iubitor al fotbalului poate mi-ar plăcea să fiu implicat într-un meci cu multe faze reușite și, de ce nu, goluri.

7 comentarii


  1. Iar meciul Santana – UTA BD, cum a fost d Deac ? …………. tot corect arbitrat………. !!!!!!

    Răspunde

    1. E usor sa-ti dai cu parerea daca nu ai codus in viata ta NIMIC NICIODATA!In iarba e mai greu ca in fractiuni de secunda sa iei decizii…sa nu mai vorbim de alte zeci de factori care concura la o prestatie reusita sau mai putin reusita! Felicitari Alin si ai toate argumentele sa mai arbitrezi multi ani de acum incolo….iar greseala e omeneasca,doar cine nu munceste nu greseste!

      Răspunde

      1. te rog sa folosesti alt nickname pentru a nu creea confuzii … cel care semneaza in mod uzual cu ”obiectiv” este alta persoana … multumesc pentru intelegere

        p.s. pentru ovidiu … nu a scris cel care crezi tu ca a scris … succes la Pecica 🙂

        Răspunde

        1. Multumesc,am clarificat ! Mie-mi plac ,lucrurile pe fata !

          Răspunde

      2. Chiar nu ai gasit alt nickmane, mai ales ca ai un comentariu in care faci un atac la persoana? TE ROG, FII FAIR-PLAY, noule si sper uitatule obiectiv!

        Răspunde

  2. Apropo,multumesc Caline,poza din interviu este chiar de la meciul cu pricina !!!!

    Răspunde

  3. DEAC arbitru bunicel
    Doar atuncia, cind vrea el
    Lipsuri mari care le are
    El se sperie c-am tare
    Cind „TIE”ridica tonul
    La DEAC se”uda”pantolonul
    Iata un motiv curat
    De ce DEAC n-a promovat
    Si-ar mai fi motive clare
    Arbitraje partinitoare
    Arbitraje dedicate
    De „mentorul’lui aranjate.
    Daca alt mentor avea
    Arbitru divizionar acum era.

    Răspunde

Lasă un răspuns