Reforma administrației publice declanșează proteste masive: peste 1.300 de comune intră în grevă de avertisment

Administrația publică locală din România se confruntă cu un val de nemulțumire fără precedent, după ce peste 1.300 de comune din întreaga țară au anunțat declanșarea unei greve de avertisment. Protestul este programat pentru marți, 10 februarie 2026, și vine ca reacție directă la reforma administrației publice pregătită de Guvern, reformă pe care primarii o consideră drastică, insuficient fundamentată și impusă fără o consultare reală a autorităților locale.

În paralel cu greva de avertisment, sute de primari se vor deplasa la București pentru a participa la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), organizată la Palatul Parlamentului. La această reuniune este așteptat și premierul Ilie Bolojan, căruia edilii intenționează să îi prezinte nemulțumirile și solicitările lor, în speranța modificării proiectului de reformă înainte ca Guvernul să își asume răspunderea pe actul normativ.

Președintele ACoR, Emil Drăghici, a subliniat că reacția primarilor este una fără precedent, atât prin amploare, cât și prin unitate. Acesta reprezintă interesele a 2.862 de comune și afirmă că măsurile propuse de Executiv au creat o stare generalizată de revoltă în mediul rural. Potrivit lui Drăghici, primarii se simt ignorați în procesul decizional, deși reforma vizează în mod direct structura administrativă și financiară a comunelor.

Greva de avertisment va avea loc între orele 10:00 și 12:00, perioadă în care activitatea primăriilor comunale va fi suspendată simbolic. Acțiunea este menită să transmită un semnal ferm Guvernului, fiind considerată un prim pas înaintea unor forme de protest mai radicale. Edilii avertizează că, dacă reforma va fi adoptată în forma actuală, vor declanșa o grevă generală imediat după aprobarea acesteia.

Una dintre cele mai criticate prevederi ale reformei este reducerea numărului de posturi din cadrul unităților administrativ-teritoriale. Proiectul de lege prevede diminuarea plafonului de personal cu până la 30%, cu limita de maximum 20% din posturile ocupate. Primarii atrag atenția că, în multe comune, aparatul administrativ este deja subdimensionat, iar aceste reduceri vor afecta grav funcționarea instituțiilor și calitatea serviciilor publice, inclusiv în domeniul ordinii publice.

De asemenea, Guvernul intenționează să modifice radical sistemul de finanțare a autorităților locale. Eliminarea mecanismului de compensare financiară și reducerea cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit sunt considerate măsuri extrem de riscante pentru comunele cu venituri reduse. Edilii susțin că majorarea taxelor locale nu poate compensa pierderile, în condițiile în care gradul de colectare este scăzut, iar populația are venituri limitate.

Emil Drăghici avertizează că reforma, în forma actuală, încalcă principiul autonomiei locale și riscă să accelereze depopularea și degradarea satului românesc. Acesta a criticat lipsa dialogului și ritmul accelerat de implementare, subliniind că modernizarea administrației nu poate fi realizată prin măsuri impuse unilateral, fără a ține cont de realitățile din teritoriu.